Clătite cu banană și iaurt grecesc (fără făină, fără zahăr)

Pancakes cu banane si iaurtfara zahar

Clătite cu banană și iaurt grecesc (fără făină, fără zahăr)

Ingrediente (pentru 2 porții):

  • 2 banane bine coapte
  • 2 ouă
  • 2 linguri de fulgi de ovăz (sau făină de migdale)
  • ½ linguriță scorțișoară
  • Un strop de vanilie (opțional)
  • Iaurt grecesc pentru servit
  • Fructe de pădure, nuci, semințe pentru topping

Mod de preparare:

  1. Pasează bine bananele cu o furculiță.
  2. Adaugă ouăle, ovăzul, scorțișoara și vanilia — amestecă totul.
  3. Încinge o tigaie antiaderentă și toarnă câte o lingură din compoziție pentru fiecare clătită.
  4. Coace-le la foc mic 1–2 minute pe fiecare parte, până sunt rumenite frumos.
  5. Servește cu iaurt grecesc, fructe și puțin crunchy de la nuci/semințe.

Valori aproximative pe porție:

  • – Calorii: 280–320 kcal
  • – Proteine: 12 g
  • – Carbohidrați: 33 g
  • – Grăsimi: 11 g
  • – Fibre: 5 g

Un strop de istorie în fiecare clătită

Clătitele, în forme rudimentare, sunt printre cele mai vechi preparate culinare din lume. Se pare că strămoșii noștri din Epoca de Piatră făceau „paleoclătite” din făină de plante sălbatice și apă, coapte pe pietre încinse.

Dar partea cu adevărat interesantă vine mai târziu:

  • Grecii antici aveau clătite numite tagenites, făcute cu făină, miere și lapte acru — servite la micul dejun.
  • În Roma antică, se adăuga vin dulce și condimente.
  • În Evul Mediu, clătitele erau un deliciu de post, consumate în special de Shrove Tuesday (Ziua Clătitelor), pentru a folosi ouăle și laptele înainte de Postul Paștelui.
  • În America colonială, clătitele erau cunoscute ca hoe cakes sau johnnycakes, făcute cu făină de porumb și melasă.

Bananele au intrat în peisaj mult mai târziu, odată cu globalizarea fructelor tropicale. Rețeta modernă de clătite cu banane — fără făină, doar cu ouă și ovăz — a devenit populară în era „clean eating”, fiind o alternativă sănătoasă și rapidă la clătitele clasice.

Bonus

Cercetările recente susțin că urme de „clătite primitive” datează de acum aproximativ 70.000 de ani, descoperite în peștera Shanidar din Irak. Arheologii au găsit acolo resturi carbonizate de „turtițe” vegetale — probabil făcute din semințe și tuberculi zdrobiți, înmuiați și apoi copți pe pietre încinse.

Mai târziu, în urmă cu 30.000 de ani, oamenii din Epoca de Piatră foloseau deja unelte de măcinat pentru a face făină din ferigi și papură, pe care o amestecau cu apă și o coceau pe suprafețe fierbinți — un precursor clar al clătitei moderne.

Deci da, putem spune că strămoșii clătitei sunt printre cele mai vechi preparate gătite de om. Nu erau pufoase și instagramabile, dar erau funcționale, hrănitoare și… începutul unei povești culinare care încă se scrie.

Foto: retetelemeledragi.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *